| |

| Primarul Poteraş a transformat sectorul 6 in ţinutul dezastrului |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Anotimpul speranţei
Dăruitoare de soare şi viaţă în natură, primăvara este un anotimp ce aduce cu el lumină, bucurie şi speranţă în sufletele şi conştiinţele oamenilor.
Anul acesta va fi marcat, fără îndoială, de reaşezarea forţelor politice în urma a două reprize electorale. Prima, cea prin care îi alegem pe cei ce vor trebui să gospodărească oraşul în care trăim, bate la uşă cu forţă. Puţin mai mult de două luni ne despart de momentul în care noi, cetăţenii, trebuie să trecem la curăţenia de primăvară. Unelte la îndemână avem, iar cea mai folositoare dintre ele este votul. Votul trebuie exprimat pentru a nu deveni complicii fără vină ai unei viitoare administraţii la fel de păguboase şi nepăsătoare ca şi cea din prezent. Trebuie să facem în aşa fel încât să-i aducem printre noi pe cei care hotărăsc ce se întâmplă cu oraşul nostru şi cum se cheltuiesc banii noştri. Munca noastră trebuie să ne aducă beneficii, mai multă curăţenie, mai puţin praf şi mai multă verdeaţă, o mai mare siguranţă a persoanei, sume mai mici în tabelele
de pe scara blocurilor. Mai concret, un grad sporit de confort. În ultimii patru ani, Primăria sectorului 6 a cheltuit din munca noastră, a tuturor, peste 800 de milioane de euro, aproximativ 2.000 de euro pentru fiecare persoană care trăieşte în acest sector. Ar trebui să stăm pentru un moment să ne întrebăm ce am fi reuşit fiecare dintre noi să facem, acolo unde trăim, cu 2.000 de euro? Am ajunge la concluzia că gradul nostru de confort ar fi fost mult mai ridicat, iar aşteptările noastre de la viitoarea administraţie
unele realiste. Cum nu s-a întâmplat aşa ceva, vă invităm la tradiţionala curăţenie de primăvară: trebuie să îndepărtăm gunoaiele pentru ca în curtea noastră să domnească ordinea! |
|
Orban, la Primăria
Generală
Vicepreşedinte al PNL şi actual ministru al Transporturilor, Ludovic Orban este candidatul pe care mizează liberalii pentru fotoliul de edil-şef al Capitalei. Considerat printre favoriţii cursei electorale, Ludovic Orban nu ştie deocamdată care vor fi principalii doi adversari ai săi, deoarece nici PSD, şi nici PD-L nu şi-au făcut publice opţiunile. Cu toate că principalii challengeri par a fi eternul Sorin Oprescu şi Vasile Blaga, vicepreşedintele PNL spune că îi poate bate pe amândoi.
|
|
|
Candidatul PNL la funcţia de primar al sectorului 6, Antonel T ănase, din nou în mijlocul oamenilor |
Sâmbătă, 8 martie, de Ziuafemeii, candidatul PartiduluiNaţional Liberal pentru fotoliul de primar al sectorului 6, Antonel Tănase, a dăruitflori tuturor femeilor care s-au oprit să-i vorbească, să-l întrebe câte ceva sau să se fotografieze cu el. De-a lungul bulevardelor Uverturii şi Iuliu Maniu se putea însă observa lipsa de idei şi soluţii a actualei administraţii, mai ales în ceea ce priveşte problemele legate de curăţenie, parcări şi spaţii verzi. Spaţii verzi care în cartierul Militari sunt aproape inexistente.
Aproape tot ce înseamnă domeniu public, având ca destinaţie spaţiu verde, a fost transformat în întinderi impersonale de beton. Şi asta graţie “viziunii strategice” a actualului primar Poteraş. |
 |
| Cum oamenii aşteaptă soluţii concrete la probleme concrete, Antonel Tănase le-a comunicat celor care au abordat diferite teme că va lua deciziile majore pentru viaţa comunităţii numai după o consultare prealabilă a locuitorilor sectorului 6. |
Dom’ primar, e probleme domn’e?
traseistul mai vrea o dată!
 |
Nu o să glosăm pe această temă fiindcă necunoaşterea limbii
materne de către un administrator
sau edil este mai puţin periculoasă
decât ecunoaşterea sau interpretarea
după bunul plac a regulilor cu care
operează funcţia în cauză.
“Realizărili” măreţe
Asemenea multor oportunişti, Cristian
Poteraş a venit la primărie pe un val de
simpatie produs de defuncta Alianţă D.A.
Membru PNL la momentul alegerilor din
2004, Poteraş a ajuns primar al sectorului
6 având girul colegilor săi de partid. Din
păcate pentru liberalii bucureşteni, miza
pe Poteraş se va dovedi a fi una perdantă.
Odată instalat în fotoliul de edil, acest “vrăjitor” nu s-a urcat pe mătură ca să cureţe gunoiul de pe străzi şi de prin
parcuri, ci s-a cocoţat pe bugetul primăriei,
împarţindu-l prietenilor săi. Într-o
scrisoare adresată electoratului din sector
în campania electorală din 2004, Poteraş spunea la punctul 2 că “voi face ordine
în lucrările de reparaţii şi modernizare
ale reţelelor de apă, gaze, drumuri. Vor fi
coordonate toate lucrările, nu se va mai
întâmpla să se repare o stradă şi apoi să
vină ApaNova să o distrugă. În sectorul 6,
nimeni nu va mai lucra cum şi când vrea
el. Vreau ca acest sector să aibă străzi, nu
uliţe de pământ. Mă voi ocupa de străduţe,
de aleile dintre blocuri. Nu vom mai
cheltui 12 miliarde pentru o străduţă doar
ca să-i îmbogăţim pe alţii”. Hai nu zău!
Ce vorbeşti bre, dom’ primare? Păi poate
picioarele lu’ matale merg prin alte locuri,
pe alte străzi, iar maşinile lu’ matale merg
pe străzi frumos asfaltate şi nu făcând
slalom printre gropane, cum fac ale
noastre. Uită-te niţel pe străzile astea din
poze, pe Veteranilor, Arheologilor (astai,
ptiu, drăcie!, predestinată), Apele Vii,
prin spate pe la Dealu Ţugulea, unde stau
garajele de zici că-s ziduri de fortăreaţă ş.a.m.d. edificii fără
autorizaţie de construire sunt ridicate pe
întreg cuprinsul “patriei” sale, din Giuleşti
şi pân’ la Ghencea.Nici dacă în cei patru
ani de mandat s-a mai strecurat printre blocurile gri să vadă realitatea.
|
De fapt,
realitatea a văzut-o o dată… şi a realizat
atunci cum că copacii e o problemă.
Mişto cacofonie. În fapt, şi administraţia
lui Poteraş tot o cacofonie este.
Bugetele “e”
o mare problemă De patru ani încoace, musiu primar
a avut la dispoziţie aproximativ 800 de
milioane de euro pentru a realiza ceva
pentru cei ce l-au votat. În aceeaşi celebră scrisoare din 2004, Poteraş spune la
ultimul punct: “Vreau ca fiecare om din
sectorul nostru să ştie în permanenţă ce
se întâmplă cu banii lui. Când plăteşti
taxe şi impozite trebuie să ştii cum sunt
folosiţi banii tăi, pentru ce sunt cheltuiţi”.
Zi pe cuvântu’ lu’ matale, dom’ primar!
Chiar aşa? Chiar nu ştim că pe Uverturii
ai reamenajat din 12 scânduri, trei lanţuri
şi cinci bucăţi de plastic un loc de joacă
cu 50 de mii de euro? Şi haida, deh!
Dacă o făceai numa’ p’asta… Da’ dacă te
întreabă cineva pe ce-ai dat ‘mneata 800
de milioane de euro, ce-i spui? Hai pe bune
acuma, că nu ne-aude nimeni! Pe ce ia-i
dat? Păi o să-ţi spunem noi în numerele
viitoare cum vine cu banu’ public, că lu’ matale îi place banu’ ăsta. Lăsăm la
o parte faptul că trosnesc pomii când
domnul primar face uz de limba maternă,
da’ nu ştiţi ce pretenţii are omu’ ăsta. Întrun
alt punct din scrisoare (aceeaşi, cea din
2004), luptătorul se dă jumătate tehnocrat,
jumătate erudit şi jumătate ecologist,
adeptul dezvoltării durabile. Asta cu trei
jumătăţi la întreg este după aritmetica
primarului, că lui 200 de milioane de
euro înmulţite cu patru ani îi dau zero!
Deci… în scrisoare, îl citam din nou pe
respectivul: “Vom căuta fonduri pentru
construirea unor centre de agrement. Ca
bun manager (asta e tare rău de tot!), voi
găsi banii necesari şi vom avea, în sfârşit,
parcuri
|
moderne, în care se vor simţi bine
şi copiii, şi părinţii. Primele două proiecte
vor fi în zona Păcii - Militari şi în zona
Lacul Morii, zone neglijate până acum”.
Încheiem citatele poteraşului, fiindcă ne
umflă râsul. De bun manager ce este, a
mai făcut un împrumut de 50 de milioane
de euro, pe care le-a folosit numai el ştie
pentru ce. Cum, necum, până acum nu
a dat socoteală pentru cheltuială, numai
că, în ziua în care va da, tare mi-e că va
mirosi a DNA.
Nu ne mai poate păcăli.
De când se apropie vertiginos
alegerile, poteraşul s-a transformat din
static şi contemplativ în umblător-activselectiv.
Umblător fiindcă şi-a îmbrăcat
simpatizanţii în veste osforescente şi i-a
scos la miluit cu mărţişoare, înjurături sau
palme pe după ceafă. Aici devine selectiv
fiindcă, nu-i aşa?, cine e cu noi strigă
ooooo-oooh şi primeşte un mărţişor, cine
nu… o fură. Nu fură bugetul, nu, nu… fură
una pe după gât de la “badigarji” lu’ dom’
primar. A început să trimită personalul
ADP la plantat pomi, arbuşti, boscheţi
şi alte alea ca să marcăm momentul, să
creadă lumea că el, Poteraş, este interesat
de viaţa locuitorilor sectorului. Nu
înţelegem cum un asemenea personaj, dat
afară de PNL din otivele enumerate mai
sus, a fost luat de bun de către tolojan şi plantat în PDL. Başca o candidatură la
primărie! Până la alegeri însă, algeri după
care îi urăm lui Poteraş să iasă la balcon
şi să declame tradiţionalul “Multumesc
poporului! Am înfrânt, băăăăă!”, el s-a pus
frumos la masa de scris şi a mai ticluit o
scrisoare. La fel de plină de minciuni, dar
bine scrisă din punct de vedere gramatical.
Tocmai de aceea punem prinsoare că
Poteraş a semnat-o ca primarul, adică în
necunoştinţă de cauză. |
|
Ramona Mănescu,
o româncă la Bruxelles

Cum a fost primul contact cu Parlamentul European în calitate de eurodeputat? Există diferenţe între cum se „respiră” politica de la Bruxelles faţă de cea de la Bucureşti?
Ramona Mănescu: Parlamentul European este o instituţie impunătoare, chiar şi în faţa vizitatorilor care nu fac politică. Atunci când îi treci pragul ca europarlamentar, importanţa instituţiei devine esenţială. Cuvântul care ar defini cel mai bine Parlamentul European este seriozitatea. Te cufunzi în instituţiile europene într-un climat de seriozitate, te înscrii într-un ritm susţinut de muncă. Toată lumea îşi asumă proiecte, le discută, le lucrează, le documentează şi nu există să nu le ducă la capăt. Senzaţia pe care o ai ca membru al Parlamentului European este că te afli într-un spaţiu unde fiecare
om şi-a luat în serios rolul şi misiunea pe care le are, toţi cred în ceea ce fac.
Există, într-adevăr, diferenţe între Parlamentul European şi cel de Bucureşti, deoarece este vorba de o cu totul şi cu totul altă abordare a unor problematici complet diferite. Problemele şi temele europene au o dimensiune mai complexă, este vorba de politici integrate, în timp ce la nivelul unui Parlament naţional, problemele sunt naţionale, regionale şi locale. Dar cele două instituţii sunt complementare, acoperind registre care se completează reciproc.Sunteţi membră în două comisii ale Parlamentului European: Comisia
pentru educaţie şi cultură şi cea pentru dezvoltare regională.
Ce tip de politici se
dezbat în aceste două comisii şi cum vom resimţi noi, românii, aceste politici?
Ramona Mănescu: În ceea ce priveşte activitatea din Comisia pentru cultură şi educaţie, acum lucrez la un raport privind importanţa şi rolul media în educarea cetăţeanului. Forurile europene sunt, în acest moment, aplecate asupra problemelor pe care media le creează în planul dezvoltării individuale, iar derapajul mediatic sesizat la nivelul întregii Europe, în detrimentul sporului educativ al consumatorilor de media, va fi o temă de aprigă dezbatere. Însă, în acest moment, comisia se documentează, până la dezbaterea ce se anunţă cu scântei va mai trece ceva vreme. În ceea ce priveşte activitatea Comisiei de dezvoltare regională, aici lucrez la un alt raport, care se referă la politicile portuare europene, temă care interesează în mod direct România. Vreau să aduc, împreună cu Ministerul Trasporturilor şi cel al Dezvoltării, pe care le-am consultat deja, şi aportul României la această problematică. Mai ales că avem un port important la Marea Neagră, iar acesta trebuie dezvoltat. România, din punct de vedere al rutelor maritime, nu trebuie
ocolită.
În ţară aţi fost, pentru o bună bucată de vreme, vicepreşedintele Autorităţii
Naţionale pentru Tineret.
Cum se vede situaţia generală a tinerilor din Europa de Est, în particular a celor din România?
Vă întreb, gândindu-mă la tendinţele migraţioniste ale forţei de muncă.
Ramona Mănescu: Situaţia tinerilor este aceeaşi aproape în toată Europa. Nu întâlnim diferenţe foarte mari între statele din vestul şi cele din estul Europei. Toţi tinerii vor să înveţe şi să lucreze – ei migrează deoarece vârsta şi oportunităţile le sunt favorabile. Din România migrează mai mulţi tineri decât din alte ţări europene, dar diferenţa nu este atât de mare încât să devină o problemă.
De exemplu, din România pleacă foarte mulţi specialişti din domeniul IT – ei sunt ceruţi de piaţa Uniunii pentru că sunt foarte buni. România a dezvoltat foarte mulţi specialişti în domeniu, mulţi dintre ei
alegând să muncească în spaţiul Uniunii. Dar aici nu este vorba despre plecarea
din cauza unor venituri mici, deoarece în IT se plăteşte binişor şi în România, însă cei care pleacă se gândesc la carieră, la portofoliu etc. Deci nu vorbim de migraţia forţei de muncă tinere din cauza sărăciei.
Cum se comportă colegii liberali din alte ţări? Cum se desfăşoară activitatea în grupurile politice ale partidelor? Lucraţi cu colegi din toate ţările, trebuie să fie un fel de Turn Babel. |
Ramona Mănescu: Grupul liberal este cel mai deschis la nou. Chiar dacă suntem parlamentari din toate ţările Uniunii, fiecare dintre noi poate să îşi promoveze punctul de vedere şi fiecare ţară îşi poate promova interesele. Este cel mai dinamic grup, din punct de vedere al dezbaterilor de idei. Chiar te poţi exprima liber, nu există lucruri care să fie impuse. De exemplu, dacă liberalii germani susţin un amendament, noi, românii, putem susţine un altul, care să avantajeze România. Depinde de cine adună mai multe voturi.
Sunteţi tânără şi mamă a doi copii frumoşi. Cum împăcaţi viaţa politică cu cea de familie? Cum le-aţi ales pe amândouă?
Ramona Mănescu: Nu am ales între cele două aspecte ale vieţii, pur şi simplu mă mândresc cu o familie care mă susţine şi care mă înţelege. Mă mândresc cu faptul că am o căsnicie care mă împlineşte. Am întâlnit numeroase femei care preferă cariera în defavoarea vieţii de familie. Le înţeleg nevoia de afirmare, ca expresie a recunoaşterii valorii, dar le-am încurajat şi o voi face întotdeauna să nu sacrifice “proiectul” care împlineşte pe deplin
orice femeie, şi anume acela de a avea o familie frumoasă.
Ce v-aţi propus să realizaţi în
mandatul pe care l-aţi primit de la alegători?
Ramona Mănescu: În primul rând, vreau să continui proiectele ce vizează tineretul. Din aceast motiv am şi ales să devin membru în Comisia pentru educaţie şi cultură, este una dintre variantele în care lobby-ul pentru tinerii români ajunge unde trebuie. Mai mult decât atât, cealaltă comisie din care fac parte, cea pentru dezvoltare regională, are capacitatea de a pune în concret măsuri benefice României. Pe scurt, mandatul pe care noi, liberalii, îl avem aici a fost bine exprimat de campania pe care am făcut-o în noiembrie: noi promovăm ROmânia.
Cum vedeţi rezultatul alegerilor locale ce stau să înceapă? Credeţi că va fi o campanie dură ca mesaj şi ca limbaj?
Ramona Mănescu: Campaniile electorale la români sunt pe lângă elementarele norme ale unui limbaj decent. Părerea mea este că duelul electoral, aşa cum ne-am obişnuit, se va duce cel puţin într-o manieră colorată. Însă trebuie să fim atenţi cu toţii la partea constructivă a ofertei politice pe care o vor prezenta candidaţii. În ceea ce priveşte
oferta liberalilor din sectorul 6, personal am cea mai mare încredere. Îl cunosc pe
Antonel Tănase de ani de zile. Este un om de cuvânt şi un prieten de nădejde. Sunt
convinsă că va face faţă provocării oferite de primăria de sector.
Cine este Ramona Manescu?
Ramona Nicole Mănescu este licenţiată în Ştiinţe
juridice a Universităţii Bucureşti, din 1999, cu lucrarea
“Interpretarea tratatelor internaţionale” . Înainte de a
fi aleasă europarlamentar, la scrutinul din noiembrie
2007, a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale
pentru Tineret, calitate în care a demarat sau sprijinit
numeroase acţiuni şi proiecte menite să amelioreze
situaţia tinerilor din România.
Ca o recunoaştere a competenţei şi a eforturilor
depuse, Agenţia Naţională pentru Tineret a desemnat-
o pe Ramona Nicole Mănescu reprezentantul
părţii române în relaţia cu instituţia tutelară de la
Bruxelles, Comisia Europeană.
A reuşit să aducă în prim-planul dezbaterilor
guvernamentale crearea cadrului instituţional şi
a codului de proceduri pentru implementarea
viitorului Program Comunitar Youth. Pentru aceste
realizări, pentru calitatea umană şi competenţele
probate, Partidul Naţional Liberal a propus-o pe
Ramona Nicole Mănescu drept candidat la funcţia de europarlamentar, funcţie pe care o exercită astăzi cu
demnitate.
|
|
|
Metrou în Drumul Taberei
Pe întregul mapamond,
de la Ciudad de Mexico la
Moscova şi de la Londra
la Tokyo, metroul este
cel mai popular mijloc de
transport metropolitan.
metroul, îndeosebi cel
subteran, este modern şi viabil, în acelaşi timp,
rapid şi sigur; peste aceste
patru însuşiri mai având
una vitală zilelor noastre:
este ecologic! Bucureşteni din Drumul Taberei,uniţi-vă! Sună bine, nu? Dar de
ce? Pentru că există oportunitateaca din cartierul Drumul Taberei până în Pantelimon să putem circula cumetroul. Adicătelea, să putem avea o opţiune de a ieşi din infernalul trafic ce a covârşit cartierul!
|
 |
De unde Drumul Taberei era bijuteria verde a sectorului 6, acum a ajuns un iad al claxoanelor, al
înghesuielii şi al blocajelor. Însă se poateşi altfel. Cu metroul! Metrorex are deja un proiect, pe care primarul Adriean Videanu l-a făcut pierdut în anii mandatului său(poate că pentru metrou nu e nevoie de
borduri?!). Să nu divagăm însă... Proiectul în cauză costă cam unmiliard de euro, implicând construirea
unei întregi magistrale, din Drumul Taberei, pe la Universitate, până la Gara Obor din estul Capitalei. Metrorex nu s-a apucat de treabă până acum, deoarece edilul-şef nu s-a preocupatde problemă. Dimpotrivă, a vrut să facă metrou Pipera-Otopeni, pentru ca prietenii săi politici să aibă strada mai
goală în minunatul cartier de vile în care locuiesc. Cu toate acestea, liberalul Antonel Tănase, fost consilier general la Primăria Capitalei, acum secretar de stat la Ministerul Transporturilor, vrea să pună lucrurile în mişcare în privinţa acestui proiect. La fel şi
ministrul Transporturilor, Ludovic
Orban. Fondurile necesare construcţiei
primelor tronsoame de metrou ale
magistralei 5, pe ruta Drumul Taberei-
Universitate, trebuie asigurate din
bugetul de stat, iar Primăria Capitalei
va avea responsabilitatea finanţării
altor costuri, a declarat ministrul
Transporturilor, Ludovic Orban. “Din bugetul de stat trebuie susţinute
financiar marile investiţii, construcţia
primelor tronsoane ale magistralei 5 de
metrou Drumul Taberei-Universitate,
dar toate celelalte costuri trebuie să
fie suportate din bugetul municipiului
Bucureşti”, a declarat Orban.
Candidatul liberalilor entru Primăria
sectorului 6 are însă un plan. Se bazează
pe consultarea populaţiei. “Vă aduceţi
aminte cum a făcut Băsescu campania «Spuneţi D.A. pentru Bucureşti»? A întrebat cetăţenii. A făcut Cristian Poteraş
aşa ceva? Nu. Eu o să fac trimestrial,
dacă nu în fiecare lună, câte o campanie
publică de consultare a cetăţenilor. Că
f
ără asta nu poţi face nimic.“ |
PROFIL DE CANDIDAT
ANTONEL TĂNASE
Antonel tănase este prototipul ideal al omului de
succes: modest, fără stridenţe, un om care şi-a construit
o carieră cu răbdare, prin muncă, fără a arde etapele.
Un om din al cărui comportament lipseşte aroganţa, dar în care regăsim hotărârea şi disponibilitatea pentru dialog. Absolvent a două facultăţi,
Istorie şi Finanţe-bănci, doctor în economie şi cu un master în istorie, Antonel Tănase aplică acolo unde munceşte ceea ce şcoala şi viaţa l-au învăţat.
A fost, pe rând, director economic,contabil autorizat, apoi consilier economic al preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu. În 2004, este ales consilier general şi devine preşedinte al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. În 2006, devine consilier personal al ministrului
Transporturilor, iar din 2008 este secretar de stat în acelaşi minister.
|
 |
Adept al muncii în echipă şi al dialogului
“Îmi place să cred că mi-am făcut bine treaba acolo unde am primit o sarcină, indiferent în ce a constat acea sarcină. Eu cred foarte tare în munca în echipă, cred foarte tare în dialog. Dialogul nu poate fi steril atât timp cât scopurile pentru care acesta se poartă sunt unele de interes general. Îmi este foarte greu să mă împac cu actuala situaţie în care se află Bucureştiul şi cetăţenii Capitalei.
O să mă rezum însă la a-mi exprima nedumerirea doar în ceea ce priveşte sectorul 6.
Nu pot să cred că s-au cheltuit atâţia
bani fără a se vedea nimic în urma
lor. Subliniez, nimic! Este o sfidare
inimaginabilă la adresa contribuabilului,
o sfidare la adresa bunului-simţ. Nu pot
să cred că suntem condamnaţi să trăim la
infinit în aglomeraţie, zgomot şi praf. Nu
este firească o asemenea stare a lucrurilor.
Mai ales în situaţia în care fondurile, deşi
nu suficiente, puteau asigura o ameliorare
vizibilă a gradului de confort urban.
Nu este vorba numai de nepricepere la
actuala administraţie, ci şi de rea-credinţă,
de nesimţire şi aroganţă. Un asemenea
jemanfişism este tipic unui comportament
ciocoiesc, în care lipsa de educaţie se
întâlneşte cu diletantismul şi interesul
personal meschin.
Cocteilul acesta este nefast pentru
populaţie.Oamenii nu trebuie să fie
resemnaţi însă. Ei trebuie să gândească
pozitiv la zilele ce vor veni, fiindcă soluţii
pentru problemele generale există, trebuie
doar aplicate. Iar eu sunt hotărât să demarez
nişte proiecte de anvergură şi să consult
cetăţenii în deciziile pe care le voi lua. Aşa
este firesc, fiindcă deciziile administraţiei
le afectează viaţa.”
UN LIBERAL ŞI UN FAMILIST CONVINS
În plan personal, Antonel tănase se simte împlinit. Are 36 de ani,o familie fericită, în care vedetele sunt cei doi copii. Pentru el familia este cea mai importantă dimensiune a vieţii.
“Atunci când politica devine profesie, rişti să trăieşti o metamorfoză, să se producă o translaţie de la omul care erai la omul care poţi deveni trăind politica, mai ales în românia. Am
ales ca atunci când ajung acasă să uit de politică. tocmai de aceea vreau ca, o dată devenit primar, să încerc să separ tot mai mult
administraţia de politică. În primărie trebuie aplicate politici publice în folosul cetăţeanului. Sunt fidel principiilor liberale, sunt membru PNL încă din 1990, dar trebuie ascultaţi toţi oamenii, indiferent dacă au convingeri socialiste sau de extremă stânga.”
|
|
|